Orasul Sebes este situat în partea centrala a României, în sud-vestul Transilvaniei, în judetul Alba. Drumurile europene E 68 ( Deva- Sibiu- Brasov) si E 81 ( Cluj- Sibiu- Pitesti), drumul national 67 (de pe Valea Sebesului) si alte drumuri judetene trec prin Sebes. În oras exista si o gara, pentru rute precum Bucuresti- Brasov- Sibiu, mergând spre vest (Deva- Arad). Sebesul se gaseste la 15 km de Alba-Iulia, la 55 km de Sibiu ( Sibiul are si un areroport international) si la 63 km de Deva, în apropierea varsarii râului Sebes în râul Mures. Din punct de vedere al reliefului, Sebesul se afla în zona de influenta a muntelui si la limita de separare a altor doua unitati naturale distincte: Podisul Secaselor spre est si culuarul Muresului spre vest. În sud, Sebesul se învecineaza cu Muntii Surianu, cunoscuti si ca Muntii Sebesului (Vârful lui Patru- 2.130 m; Vârful Surianu- 2.061 m). Prin orasul Sebes trece râul cu acelasi nume, un râu tipic de munte, în aval de hidro- centralele de pe Valea Sebesului. Suprafata terenului pe care este asezat orasul este aproape plana. În partea de nord a Sebesului se înalta un impunator monument al naturii, "Râpa Rosie", unic în România. Ploile si vântul au reusit sa modeleze la Râpa Rosie piramide uriase si culise nude într-un sol cu putin pietris, bogat însa în nisip rosiatic, în argila rosie sau verzuie, cu cuart si sisturi cristaline, cu marmura pestrita, alba si rosie.

        Datorita pozitiei sale geografice, municipiul Sebes se caracterizeaza printr-un climat continental moderat, ce favorizeaza dezvoltarea turismului itinerant, cu precadere vara, precum si practicarea sporturilor de iarna în sezonul rece. În Sebes vremea devine frumoasa începând din luna mai, cu o atmosfera clara, dar si cu unele furtuni de primavara. Luna urmatoare, iunie, este cea mai ploioasa si cu o nebulozitate pronuntata. Începând din iulie, vremea se stabilizeaza, timpul devine frumos, mentinându-se astfel pâna la jumatatea lui octombrie. Clima este imfluentata în primul rând de circulatia aerului, în Sebes predominând circulatia nord- vestica, ce aduce mase de aer mai umede, urmata de circulatia sudica si sud- vestica, cu mase de aer cald tropical, precum si de circulatia nordica si nord- estica, cu mase de aer rece de origine polara. Temperatura medie anuala la Sebes este de 9,3ºC, temperatura minima poate sa scada pâna la - 33,9ºC (ianuarie 1963), iar temperatura maxima poate ajunge pâna la 37,7ºC (august 1971). În privinta nebulozitatii, în Sebes numarul mediu al zilelor dintr-un an cu cer senin este de 56,3, iar cel al zilelor cu cer acoperit este de 107. Regimul precipitatiilor în Sebes este de 568 mm/an. În lunile mai si iunie cad cele mai multe ploi, iar cantitatile minime de precipitatii se înregistreaza în lunile februarie si martie. Iarna precipitatiile cad sub forma de zapada timp de 20-30 de zile pe an, iar stradul de zapada se mentine timp de aproximativ 50 de zile. Calmul atmosferic predomina în Sebes, viteza anuala a vântului fiind de 3,5- 4 m/s.

        Flora municipiului Sebes este determinata de particularitatile de clima, altitudine, relief, hidrografie si sol ale zonei, dar si de interventia omului. Vegetatia Sebesului se încadreaza în etajul stejarului si al silvostepei. Padurea, de amestec, în care predomina stejarul, ocupa relieful înalt si insular. Prezenta solurilor de padure pe care astazi sunt culturi agricole sau pasuni dovedeste ca extinderea padurii în trecut era cu mult mai mare. În afara stejarului, în padurile Sebesului se mai întâlneste: carpen, paltin, artar, ulm, frasin, mesteacan, tei, cires salbatic sau mar paduret. Conditiile bioclimatice ofera conditii bune de dezvoltare a arbustilor, cum ar fi: porumbarul, macesul, cornul sau socul. În lunci apar pâlcuri de arini, plopi, salcii si rachite. Pe pasuni si fânete de deal, în cadrul stepei uscate cu extindere mai mare pe versantul cu expunere nordica din dreapta Secasului, cresc sipica, rogozul si colilia. Pe pajistile si fânetele de lunca întâlnim iarba câmpului, golomatul, mohorul si alte specii de paius. În conditii de mare umiditate (mlastini si balti) se dezvolta trestia, papura, rogozul, piciorul cocosului, etc. În parcuri se gasesc câteva exemplare de Magnolia Stellata si un singur exemplar de Ginko Biloba, de origine asiatica, localizat în apropierea Turnului Studentului. Parcul muzeului adaposteste un pom fructifer exotic, Asimina triloba, originar din SUA, foarte rar în Europa. Din punct de vedere botanic, Râpa Rosie este monumentala, prezentând posibilitati de colonizare pentru plante din diverse epoci, protejate pâna în zilele noastre. La Râpa Rosie întâlnim garoafa Sebesului (Dianthus serotinus), stejarul pufos (Quercus pubescens), un stramos al orzului (Agropyron cristatum), stânjenelul pitic (Iris pumilla), laleaua pestrita (Fritilaria meleagris), crinul de padure (Lilium margaton) sau feriga neagra (Asplenium adiantum nigrum).

        În municipiul Sebes se disting în prezent doua etaje faunistice: etajul faunei de deal si podis, respective etajul faunei de lunca. Acestor etaje le corespund asociatii faunistice de padure, de teren agricol si asociatii faunistice de lunca si de apa curgatoare. În zona de padure se întalnesc frecvent mamifere: caprioara, iepurele de câmp, mistretul, vulpea, pisica salbatica, viezurele si ariciul. Padurea mare din apropierea Sebesului adaposteste un mamifer foarte valoros, cerbul lopatar (Dama dama). Pe teritoriul municipiului Sebes exista o mare varietate de pasari: gaita pitigoiul, mierla, ciocanitoarea, graurul, turturica, porumbelul, cotofana, vrabia si cioara. Rapitoarele de noapte, bufnita, huhurezul, cucuveaua, sunt si ele în numar destul de mare, iar dintre rapitoarele de zi amintim uliul gainilor, sorecarul, uliul pasarelelor, gaia si eretele. În padurea Sebesului traieste fazanul. Pe terenurile agricole elementele faunistice sunt determinate atât de apropierea padurii cât si de prezenta vailor adânci cu plantatii de salcâm, sau a tufisurilor în zone cu pasuni. Reprezentative aici sunt rozatoarele: soarecele de câmp, catelul pamântului si iepurele. Pasarile caracteristice acestei zone sunt ciocârlia, potârnichea, cioara de semanatura si vrabia. În perioada de vara cuibaresc aici un numar mare de pasari migratoare. Sebesul este o zona foarte bogata în puncte fosiliere. Dintre toate grupele de animale importante ca fosile caracteristice sunt molustele în toate erele geologice, cu diferite specii de scoici si melci. Mamifere fosile se pastreaza numai sub forma de oase izolate. La Râpa Rosie, pe un perete abrupt au fost descoperite un femur si o masea de mamut ( Mamuthus primigenius), iar la Rahau, pe Valea Caselor, s-au gasit masele si un femur de mamut, coarne de bour (Bos primigenius)si maxilare de cerb gigant (Megaceros gigantheus).

        Ca si în cazul altor asezari urbane din Transilvania de sud, orasul Sebes a fost întemeiat de catre colonistii germani, adusi aici din nevoia consolidarii dinastiei regilor arpadieni si a pazei granitelor de sud. La asezarea lor pe aceste meleaguri, colonistii au gasit o veche populatie româneasca, a carei prezenta pe in Sebes este atestata de considerabile vestigii arheologice. In anul 1703 la Sebes traiau 956 de români si 5 preoti, 902 germani si 7 preoti, 40 maghiari, 15 armeni, 15 sârbi, 5 evrei si 5 tigani, spun documentele vremii. În anul 1749 în scaunul Sebesului se gasea un oras si 10 sate. Orasul avea în total 984 de familii. Din documente rezulta ca in Sebes traiau in anul 1783 2050 români, 1715 germani, 85 macedo-români si 130 tigani. Populatia orasului a evoluat în timp de la 4.624 de locuitori în anul 1850, la 7.700 în 1900, apoi 13.700 în 1966, iar în prezent numara peste 30.000 de locuitori dintre care 25.000 (83 %), 450 de germani (1,5 %), 2085 romi (6,9 %), 537 maghiari (1,78 %) etc.

        Înca de la 1300 localitatea apare în documente sub denumirea Sebus, iar la 1341 este mentionat "Civitas Sebus". În Evul Mediu, treptat, patriciatul orasenesc îsi impune controlul asupra organizatiilor teritoriale sasesti, înlocuindu-i pe greavi. Apar acum, în secolul al XIV-lea, scaunele sasesti - organ de conducere administrativ si juridic local. În acest context scaunul sasesc de Sebes ("Sedes Sebes") este amintit la 1303, fiind al doilea scaun sasesc aparut cronologic dupa cel al Sibiului. În fruntea sa se afla un jude regal (judex regis) si un jude scaunal (judex sedis, judex terrestris), care judeca pricinile. Orasul Sebes avea ca stema un scut cu un leu încoronat. De retinut faptul ca doar orasele regale beneficiau de dreptul de a avea pe blazon si coroana. Sebesul medieval era condus de un Sfat - "Magistrat" - compus din 12 jurati, oraseni înstariti, în frunte cu judele regal, alaturi de care apare judele orasenesc - Burgermeister, Magister Civitatis - si administratorul - Hann, Villicus. În urma luptei de la Nicopole (1396), Sebesul si câteva sate au fost date de regele Ungariei comitilor Mihai si Solomon din Sighisoara, ca rasplata, asftel pierzându-si caracterul de oras liber. Acest drept si l-au redobândit sebesenii în anul 1438 sub amenintarea turceasca. În anul 1749 în scaunul Sebesului se gasea un oras si 10 sate. Din 27 iunie 1851 Scaunul Sebesului va fi încadrat Capitanatului din Sibiu, iar din 1854 - ca resedinta de pretura - va fi arondat Prefecturii Sibiu. În anul 1877 primar al orasului a fost ales românul Simeon Balomiri (senator în Parlamentul de la Budapesta, membru al dietelor românesti de la Sibiu din anii 1863-1865). O prospera activitate edilitar-urbanistica a fost înregistrata în perioada mandatelor (1900-1914), de primarul Johann Schöpp, când s-a construit noua primarie (1909), posta veche, baia comunala, abatorul, sala de sport, casa padurilor (azi Scoala nr. 3), spitalul, uzina electrica si cazarma. Primul primar al Sebesului, dupa 1 Decembrie 1918, a fost fratele lui Lucian Blaga, avocatul Lionel Blaga. De la sfârsitul anului 2000 orasul Sebes a obtinut oficial titlul de municipiu.