Sceptrul din corn
Una din piesele cele mai valoroase din colectia preistorica a muzeului din Sebes este sceptrul de os, descoperit in asezarea apartinand culturii Wittenberg de la Lancram. Astazi mai exista doar o parte din acest sceptru, extrem de vechi, care se transmitea de catre sefii de trib din generatie in generatie. Are o forma cilindrica, putin ingrosata spre capatul rupt. Ornamentatia este dispusa pe patru trepte orizontale circulare. Motivele ormanentale, cercurile incizate cu punct central, benzi cu "dinti de lup", dar mai ales banda "spirala- scripete"- toate aceste elemente, prezente pe sceptrul de corn de la Sebes, pot fi urmarie pornind din Anatolia, peste Balcani, spre centrul Europei.

         Linguri de lemn
Lingurile de lemn de la Muzeul din Sebes sunt lucrate de mesterul popular Nicolae Cernat din Sugag. Acesta este renumit pentru ornamentarea obiectelor casnice confectionate din lemn (linguri, bate ciobanesti, fus de tors, etc.). Lingurarul pe lant expus in muzeu cuprinde o suita de linguri, atat lingurile cat si lantul fiind confectionate dintr-o singura bucata de lemn, fara inadituri. Motivele decorative dominante in creatia artistului popular sunt cele cele geometrice, executate cu mare rafinament.

         Oul de strut
Printre numeroasele obiecte aduse in Sebes de exploratorul si colectionarul Franz Binder (1820-1875) se numara si un superb ou de strut. Ornamentat cu deosebita migala cu negru, acesta prezinta mai multe registre si medalioane ale unor cladiri moderne pentru acele timpuri, inconjurate de pomi ce par a fi chiparosi. Pe acoperisurile unora dintre aceste cladiri flutura steaguri stilizate, ceea ce ne face sa credem ca ar putea fi vorba de sedii ale reprezentantelor metropolelor in coloniile africane. Probabil piesa a fost achizitionata de Franz Binder in perioada cand acesta era vice- consul la Khartum, fiind produsa de bastinasi pentru a-si asigura subzistenta.

         Vas 1804
Vasul de culoare verde are doua guri, o toarta eleganta, si este decorat cu flori, figuri si litere. Asemenea vase apar in zona Sebes in sec. al VIII-lea, fiind folosite pana in secolul urmator. Ele erau oferite conducatorilor breslelor ca dar de anul nou. Majoritatea vaselor de acest gen au fost confectionate de olari sasi, avand pe ele monograme si urari in limba germana.

         Masina de pompieri
In 1698, inventatorul englez Thomas Savery obtine un brevet pentru o masina denumita "atmosferica", ce functiona prin efectul combinat al vaporilor de apa si al presiunii atmosferice. Masina lui Savery este repede depasita de cea a lui Newcomen, bazata pe folosirea sistemului cilindru- piston, sistem caruia James Watt ii va aduce perfectionari importante. Masina de pompieri expusa la muzeul din Sebes foloseste forta aburului, dar nu pentru a se autopropulsa (ea fiind trasa de cai) ci pentru a pompa apa necesara stingerii incendiilor.

         Palosul calaului
In Evul Mediu, mai multe orase din Transilvania, printre care si Sebesul, aveau dreptul de a executa sentinte capitale. Metodele de executie mai frecvente erau spanzuratoarea, zdrobirea cu roata si taierea capului cu sabia. Palosul pastrat la Muzeul din Sebes are lungimea de 104 cm. Pe prima fata a lamei este inscriptionat simbolul executiei prin spanzuratoare, iar pe cealalta fata simbolul executiei prin zdrobire cu roata. Sub aceste reprezentari apare si cate un cap de mort. Anul 1463, marcat pe lama palosului, reprezinta probabil chiar anul in care Sebesul a primit dreptul de a executa sentine capitale. Daca lama a fost confectionata in sec. al XVI-lea, inscriptiile de pe lama, respective decoratiunile de pe garda si capul manerului apartin stilului baroc, fiind executate probabil in a doua jumatate a sec. al XVII-lea, cand a fost inlocuit vechiul maner degradat.

         Ceasul in stil Rococo
In Europa inceputului secolului al XVIII-lea se impune un nou curent in ceea ce priveste motivele decorative , "rococo". Formele rococo au evoluat plecand de la contextul baroc, detasandu-se pas cu pas de acest context. Un ceas realizat in stil rococo este pastrat in colectiile Muzeului din Sebes. Ceasul are forma de turn, iar cadranul, incadrat de un ornament realizat din frunze, este asezat in partea superioara. Pe o parte si pe alta sunt plasate doua personaje, jumatate barbat, jumatate peste, cu pletele ravasite de vant, si care sufla intr-un corn. Sub cadranul ceasului sunt reprezentate o nimfa cu sanii dezgoliti si un personaj, jumatate copil, jumatate peste. Intregul ansamblu este confectionat din bronz masiv, aurit.

         Arme
Aparitia, in Evul Mediu, a armelor de foc a dus la schimbarea strategiei razboaielor. Chinezii cunosteau amestecurile detonante cu sulf inca de la inceputurile erei crestine. Praful de pusca a fost inventat in secolele VII- X, grenada este semnalata inca din 1231, iar tunul la jumatatea sec. al XIII-lea. In Europa, primele tunuri au aparut in 1319, iar grenada de mana in 1435. Odata cu patrunderea armelor de foc in spatial romanesc, apare necesitatea intretinerii unor soldati de profesie, cu pregatire in manuirea si intretinerea acestor arme. In armata lui Mihai Viteazul, de exemplu, mercenarii, care foloseau arme de foc, jucau un rol important. Astfel de arme, la care detonarea incarcaturii explosive se face printr-o scanteie produsa de o piatra de cremene, se pastreaza si in muzeul din Sebes. Tot in muzeu sunt expuse si suporturile prafului de pusca, ormamentate cu diverse motive de epoca.

         Lada de bani a orasului
Pentru a-si proteja bunurile agonisite in fata razboaielor si a invaziilor barbare, locuitorii zonei Sebes au confectionat, in perioada medievala, lazi trainice, care aveau prestanta seifurilor de astazi. In muzeul din Sebes se pastreaza lada de bani a orasului din 1724, construita dupa modelul lazilor de breasla, dar la o scara mai mare. Aceasta lada este confectionata din lemn de stejar si este intarita cu fier forjat. Incuietorile capacului, realizate din tabla de fier, au si un rol decorative, incadrand o inscriptie in limba maghiara, vopsita cu negru.

         Lada breslei rotarilor
Breasla este o organizatie corporatista medievala a mestesugarilor sau negustorilor, bazata pe comunitatea de interese profesionale si economice a acestora. Sebesul, un important centru commercial din Transilvania in perioada medievala, avea in 1376 nu mai putin de 19 bresle, printre care si una a rotarilor. In muzeul din localitate exista o lada a breslei rotarilor, lucrata din lemn masiv, avand capacul vopsit pe partea interioara cu verde si decorat simbolic cu o roata. Lada are un compartiment pentru acte, iar inscriptiile de pe lada sunt in limba germana.

         Noul Testament de la Balgrad
Descoperit de Johannes Gutenberg la jumatatea sec. al XV-lea, tiparul ajunge in tarile romanesti doar in 1508, prin grija domnitorului Tarii Romanesti, Radu cel Mare. La Alba Iulia (Balgrad), incepand cu sec. al XVI-lea, a functionat de asemenea o tipografie care, in 1648, a tiparit cu caractere chirilice de culorile negru si rosu, Noul Testament. Un exemplar al Noului Testament de la Balgrad se pastreaza in Muzeul din Sebes.