Cunoscut si sub denumirea de turnul croitorilor, este asezat în coltul de sud-est al orasului. A fost construit in sec XV-lea, de forma paralelipipedica, avand drept baza un patrat cu latura de 5 m, fiind confectionat din piatra bruta de râu, legata cu mortar de var. Zidul are o grosime de 1 m.
Acesta a fost destinat apararii, turnul are parter si patru nivele, sustinute pe grinzi de lemn. Primele doua nivele apartin fazei incipiente, iar celelalte au fost adaugate ulterior, probabil în secolele XV-XVI.
Denumirea de turnul studentului vine de la evenimentul petrecut la Sebes legat de atacul turcesc din anul 1438 când întreg sudul Transilvaniei, din Tara Hategului si pâna în Tara Bârsei, este devastat. Sebesul este pradat, incendiat, distrus de sultanul Murad al II-lea, iar multi locuitori ai urbei sunt ucisi si dusi în robie. Din grupul de localnici care au rezistat pâna la sfârsitul bataliei, facea parte si un elev, cunoscut sub denumirea de studentul din Romos. O scrisoare din San Michele, datata 12 decembrie 1458, aminteste de aceste evenimentele din viata tânarului "Captivus Septemcastrensis", dus în robie de catre turci, unde este tinut prizioner 20 de ani, vândut si închis de mai multe ori, pâna când a fost eliberat de ultimul sau stapân. Studentul isi povesteste viata in "Tratat despre datinile, moravurile, conditiile de viata si rautatea turcilor", carte aparuta în prima editie la Roma în anul 1475. Lucrarea respectiva a fost considerata în trecut de unii autori ca fiind primul incunabul românesc si va ajunge sa fie tiparita, pâna în 1560, în 25 de editii, devenind o curiozitate bibliofila a acestui incontestabil umanist din secolul al XV-lea.
